55
In ultima perioada am luat parte la mai multe discutii, iar in urma organizarii evenimentului #SpringBeauty, mi s-a intarit ideea cat de mult conteaza bloggerii pentru PRi. Adica undeva sub zero. Nu scriu acest articol pentru a ma certa cu cineva, ci, pur si simplu, pentru a concluziona ce gandesc de ceva vreme. Eu, ca blogger, pot sa traiesc fara agentii sau PRi, imi vad de treaba mea si imi cumpar tot ce am nevoie. Imi permit sa fac asta. In schimb, agentiile si PRii nu prea isi permit sa nu aiba niste bloggeri „cu care sa aiba o relatie buna”, pentru ca interesul este sa le publice cineva comunicatele de presa. Dar ce te faci cand acestea vin zilnic si cam atat? Cand le spui ca te intereseaza brandul X, ca ti-ai dori sa mergi la evenimentele brandului Y si vrei sa primesti informatii despre brandul Z? Pentru ca suntem in Romania, PR-ul se simte ofensat ca ai indraznit sa iti dai cu parerea si te scoate de pe listele de presa. Ca mai are destui prosti care ii publica gratis. Dar ajungem si acolo. Nu zic ca toti sunt asa, insa intr-o proportie covarsitoare se vor regasi in aceste randuri. Chiar daca nu vor sau nu sunt in stare sa o recunoasca.
La evenimentul dedicat trendurilor in 2018, Ioana Manoiu, Managing Director, GMP PR, a spus, printre altele ca trebuie sa iti cresti influenceri care sa iti tina partea. La final a spus ca trebuie sa fim autentici. I-am spus ca se contrazice in declaratii si inca nu m-a lamurit complet raspunsul ei. Corect, ca agentie trebuie sa „lupte” pentru client, ca de acolo ii vin banii, insa cand un blogger spune ca produsul clientului nu este ok, sa nu i se ceara sa spuna ca e minunat. Eu n-as putea sa fac asta, chiar si in condiiile in care mi s-ar oferi bani. Am pierdut campanii (= bani) pentru ca nu am fost pe aceeasi lungime de unda cu clientul. Cum as putea sa iti spun ce minunata este mancarea McDonald’s cand eu nu pun gura pe asa ceva? Inca ceva ce nu au inteles cei din agentii, si nu ma refer la cea de mai sus: mi se pare normal, ca blogger, sa iti cer bani si sa aloci buget, daca vrei neaparat sa apara ceva pe blogul meu. Da, ca imi place mie produsul pe care mi l-ai trimis si iti scriu despre el e una, dar sa ai pretentia sa iti scriu despre el doar pentru simplul motiv ca mi l-ai trimis, e alta. Nu ti-am cerut sa imi trimiti crema pentru durere (desi s-ar putea sa ma doara putin in cot), dar mi-as fi dorit sa imi trimiti ultima gama L’Occitane. Pentru ca Ioana m-a intrebat atunci de cate ori am cerut bani sa scriu despre produsul x, o spun si aici: niciodata. Insa intrebarea ei mi-a ridicat niste alte semne de intrebare: cat de frecvent se cer bani sa scrii despre x? Din punctul meu de vedere, destul de frecvent, altfel nu ar fi fost pusa aceasta intrebare.
Legat de influenceri – la noi nu exista asa ceva. Majoritatea si-au achizitionat followers cum si de unde au putut, iar cei care sunt urmariti au un content de te doare mintea. Brandurile, insa, vor cifre, nu inteligenta si documentare. Sunt un fel de PSD la scara mai mica: partidul te vrea prost, iti da bani sa spui ce vrea prostimea sa auda. Mai bine zis, brandurile prefera sa plateasca un „influencer”, nu conteaza ce spune, decat un blogger cinstit, care are si el cateva mii de like-uri pe facebook si cativa mii de followers pe instagram, dar citeste, se documenteaza si deschide gura cand stie ce spune (nu este numai cazul meu, sa ne intelegem).
Nu spun ca eu sunt cel mai bun exemplu de blogger. Nu, nu sunt si nici nu o sa fiu vreodata. Cand ai un job full time, de la 9 la 18, blogul cade in plan secundar. Da, mi-ar placea ca blogul sa fie jobul meu, dar hei, facturile nu se platesc in creme, iar chiria nu mi-o primeste in geluri de dus. Dar m-am saturat de toata ipocrizia asta in care trebuie sa luptam continuu, intre noi, dar si cu PRii. Nu mi se pare normal sa iti cumperi followers doar pentru a fi un numar pentru ei. Iar ei colaboreaza cu persoane care au „mijloacele necesare”, cont privat de instagram si posteaza fotografii de toata jena cu decriere „paletel cu garduri pentru pleoape”, iar tie iti spun ca numarul de followers, subscribers si like-uri la postari nu se incadreaza in standardele pe care ni le-au impus cei din Franta.
Un alt lucru care ma intriga: cum poti chema la evenimente bloggeri ce nu mai scriu pe blog de luni bune? Ce valoare iti aduce acel blogger si cum il treci la raportare, in afara de prezent? Poate ma lamureste cineva si exista un sens ascuns, pe care nu il inteleg eu. Nu vreau sa creada cineva ca am o problema cu bloggerii aia, bravo lor ca au reusit asta. Am o problema cu PRii si nu sunt singura, insa eu m-am saturat sa ne jucam jocul asta.
Sunt cateva branduri pe care nu le mai cumpar pentru ca PRii lor considera ca nu ma potrivesc brandului, altfel nu inteleg de ce nu primesc noutatile si informatiile necesare. Ba chiar, pentru ca am indraznit sa intreb despre un brand pe care il cumparam cu placere (altfel nu m-ar fi sunat sa imi spuna ca imi vor trimite un card de fidelitate), agentia respectiva m-a scos de pe listele proprii. Ce sa zic, profesionalism la maxim. Nu este ca si cum as fi facut scandal sau mai stiu eu ce, pur si simplu am spus ca ma intereseaza brandul si vreau sa primesc informatii despre. Ei bine, daca PR-ul nu ma vrea, eu de ce as cheltui banii pe produsele respective? Orice poate fi inlocuit, de multe ori am gasit produse mai ieftine si de calitate superioara.
Am organizat acest eveniment, pentru ca el a fost picatura ce a umplut paharul, si mi-am dorit ca majoritatea invitatelor sa fie persoane mai putin cunoscute, dar cu potential, din mai multe motive:
- cand esti un blogger cu renume, toata lumea te invita la evenimente si ai
zecisute de produse acasa, pe care nu le vei folosi niciodata, deci nu vei scrie despre ele ever - sunt persoane care fac asta din pasiune, ca majoritatea, si putin material de studiu nu le-ar strica
- sunt persoane care merita promovate si s-au adaptat la piata mai bine ca unele bloggerite cu „renume”
- sunt persoane care scriu constant, frumos, curat, cu bune si rele, fac fotografii excelente
Si totusi, peste 60% dintre cei pe care i-am ales parteneri mi-au cerut lista cu invitate si au strambat din nas ca nu avem nume celebre. Da, nu mi-am dorit nume celebre care sa posteze un instastory, sa isi ia pungile si sa plece acasa. Mi-am dorit bloggerite care sa se bucure ca au fost invitate, au simtit ca fac parte din comunitate, si-au luat cadourile si au plecat incantate, cu gandul de a scrie despre ele. Nu este usor sa organizezi un astfel de eveniment, dureaza destul de mult partea de organizare. Iar dupa eveniment treaba ta nu s-a terminat, trebuie sa faci si monitorizare, brandurile vor sa vada unde s-a dus bugetul lor alocat evenimentului tau. Revenind la parteneri, multi au vrut sa vada pe liste nume celebre, dar tot ei se plang ca aceste persoane nu scriu pe blog. Dar nu este problema, la urmatorul eveniment oricum ii invita din nou. Si atunci, a cui este problema? Cum scapam de acest cerc vicios? Nu ar fi mai simplu sa aducem un suflu proaspat si sa avem incredere in oameni noi, ce pot face fata cu brio provocarii?
Mi-au spus unii si altii ca strategia lor este de a se asocia cu bloggeri/evenimente care genereaza rezultate, respectiv cresteri de trafic pe site-ul de brand. Eu le pot spune ca date de trafic poate genera oricine, iar cu cat produsul este mai interesant, cu atat exista cerere si se va scrie mai mult despre el. Totusi, in multe cazuri, nu exista a win-win situation, iar bloggerul castiga mai nimic fata de tine. Cel mai bun exemplu este unul care ma vizeaza direct: in urma acestui articol am vandut (numai prin link de afiliere, asadar cifra poate sa fie mult mai mare) vreo 70 de produse. La un moment dat m-am plictisit sa le mai tin evidenta. Cat am castigat eu? Cativa lei la fiecare comanda (6% din valoarea produsului fara tva). Cat a castigat brandul? Toti banii incasati. Iar eu cred ca un blogger nu trebuie sa aduca vanzari in primul rand, ci vizibilitate. Rezultat mai bun de atat nu cred ca pot da exemplu. Vanzarile ar trebui sa le aduca echipa de marketing, dar e greu cu strategia.
Concluzia o trage fiecare. Lumea blogging-ului pare plina de glam si stralucire din exterior, dar in interior e putreda.
Acesta este un articol scris in urma cu cateva luni, dar mai actual ca niciodata. Luna asta fac sapte ani de cand acest blog a luat nastere si m-am decis ca este cazul sa il postez, in spiritul aniversarii. La multi ani mie!
Cu drag,
Alina
14 comentarii
La multi ani draga mea…..atat pot sa-ti spun….restul le stii :))))
La multi ani blogului tau, e cu un an mai mare ca al meu 🙂
Cat despre PR si influencerri care ii cauta stiu exact ce zici. De aceiasi chestie ma lovesc mereu si ne-am lovit și la evenimentul pe care l-am organizat in suceava cu bloggeri bucovineni
La multi ani :* intr-adevar, un articol foarte actual, si cu multe puncte pe i. Abia astept sa scap si eu de perioada asta incarcata si stresanta si sa ma ocup iar de blog, imi lipseste maxim 🙂 te pup!
Sincer ai mare dreptate, blogari nu prea sunt apreciați cu toate ca datorita blogarilor ei au vânzări.am și eu un blog care este la început dar din cauza joburilor nu îmi permit sa ma ocup mai mult deși îmi doresc��. Îți doresc mult succes
Ca bine le mai spui! Total de acord.
La multi ani inainte!
la cat mai multi ani de blooging!
sunt de acord cu tine. in plus, mi se pare ca toata blogosfera asta sta chiar mai rau decat atunci cand am inceput noi sa scriem si cand discutam direct cu anumiti colaboratori, nu cu agentii. nici blogging-ul nu mai e ce-a fost. eu, cel putin, am decis sa ma intorc la vremea cand imi cumparam majoritatea produselor. nu mai vreau sa adun cosmetice in prostie si nici n-as mai avea timp sa scriu despre ele, avand in vedere ca postez cam o treime fata de odinioara.
felicitari si " La multi ani!'" ca daca ma apuc sa comentez nu a sputea sa ma exprim mai bine ca tine! te sustin pe deplin in afirmatiile facute in acest articol!
paolaivan.ro
1. LA multi ani!
2. faza cu "nu mai scrie pe blog" este usor explicabila ( au macar eu asa am fost lamurita de un pr ) in sensul ca Facebook si Insta a luat locul scrisului. Asadar, da… o poza pe Insta face cat 10000 de articole documentate pe blog pentru ca … ghici ce? Romanu` nu mai citeste frate. Nu citeste informatie pura, citeste can can. Ai? N`ai
3. Eu personal am contactat branduri dintre cele care au fost la evenimentul din Martie si nu s-au sinchsit sa raspunda. Evident ca am scris celor pentru care am si facut articole. In aceste conditii pretentiile lor sunt IRELEVANTE!
4. Si eu fac la fel… cand sunt scoasa de pe liste sau nebagata in seama de PR nici produsele brandului nu le cumpar. EXceptie face interesul personal. Am cateva branduri pe care eu le vand ( Amway si Kryolan ca sa nu se inteleaga balarii) in activitatea mea, iar atunci PR pt mine e fix multimea vida!
Amway m-a scos dupa liste din nu stiu care motiv in conditiile in care cautarile pe google duc catre site-ul meu imediat dupa site-ul lor oficial?!?!?!? Cand am sunat sa intreb ce s-a intamplat mi s-au cerut cifre. LOL! Nu le-am trimis si sa isi vada de ale lor si eu de ale mele.
5. Niciodata nu am scris bine "de frica", dar este adevarat ca ce nu mi-a placut nu am tratat deloc. Nu i-am mai acordat atentie si gata.
Atat cred ca am de spus. Revin daca imi mai vin idei :)))
La multi ani blogului tau, Alina ! <3
Ma bucur ca ai scris intr-un final acest articol! Si eu am in draft un nou articol pentru categoria #bloggingtips, tot despre acest subiect.
Sunt de acord cu ce ai spus si stiu ca ce spui nu este inventat, ci experienta proprie. Ce sa zic?! Ce as putea sa mai zic, de fapt?! Mai dureaza mult timp pana se va intelege ca totusi este nevoie de o situatie win-win, de o libertate de exprimare – ca blogul este ceva subiectiv, la urma urmei, nu o pagina de scris reclame.
Anul asta de exemplu cred ca am fost la 2 evenimente…si nu pentru ca nu le-am onorat, sa zic asa, ci pentru ca nu am fost pe anumite liste…nu stiu ce liste, dar stiu cum ajungi pe unele din ele :))) nu e un lucru care sa-mi faca placeere (sa ma dau bine pe langa X doar poate-poate ajung si eu sus).
Pana la urma, conteaza mai mult sa ajung la niste oameni faini si ei sa empatizeze cu mine.
Te pup, Alina!
La si multi ani de blogging, Alina, tot inainte!
Mihaela Pojogu
Voiam sa-ti spun ca ti-am descoperit blogul astazi si datorita acestui articol am decis sa continui sa te urmaresc! Sunt de acord cu tot ce-ai scris mai sus 🙂
Ca bine le-ai zis si, din pacate, te inteleg prea bine. Eu sper doar sa se mai indrepte lucrurile in timp, pana atunci incerc sa nu ma mai enervez cu toate cretinitatile, ca sa nu spun altfel, din aceasta industrie. Te pup :* :*