164
(sursa)
M-am trezit inca de dimineata cu gandul de a raspunde provocarii lansate de Libris: Ce este o carte buna? Chiar ieri spuneam ca pe vremea cand devoram carti nu exista nici macar o librarie online, asadar nu aveam posibilitatea de a achizitiona carti online. Astazi, cand avem totul la dispozitie, trebuie doar sa vrem sa citim!
Inainte de a intra in subiect, trebuie sa va povestesc un pic despre mine. Inainte de a merge in clasa I, stiam deja sa scriu si sa citesc, asa ca pot spune ca cititul este pasiunea mea de cand ma stiu. In scoala, in timp ce alti copii se distrau afara, eu ramaneam in clasa si citeam. Nu, nu am fost o tocilara si nici nu am devenit una. Din contra, poate m-am distrat mai mult decat toti colegii mei, doar ca imi stabileam foarte bine prioritatile. Iar una dintre prioritatile mele a fost cunoasterea!
(sursa)
De mica, citeam cam tot ce imi cadea in mana, de la Povesti nemuritoare pana la Suferintele tanarului Werther, de Goethe, exemplu. Aceasta carte imi vine acum in minte pentru ca la momentul citirii am considerat-o o carte buna. Desi controversata, aceasta carte trebuie citita printre randuri, pentru ca din fiecare carte trebuie sa-ti extragi singur ceea ce vrei sa inveti, sa cunosti, sa stii.
O carte buna este cea care iti da o senzatie de revelatie. Este genul de carte ce te tine in priza, dai pagina dupa pagina si nu o poti lasa din mana pana nu o termini. Te face sa te simti privilegiat ca este in mainile tale, te cuprind frisoane la gandul ca actiunea se desfasoara in fata ta, te face sa te simti ca parte integrata a actiunii, te starneste, iti trezeste idei (de nerecunoscut, cateodata), trairi, sentimente atat de intense incat de intrebi daca sunt, intr-adevar, ale tale, te face sa te simti viu si recunoscator ca iti este permis sa o citesti. Iar cand ajungi la finalul ei, nu stii ce sa faci: sa o pastrezi in biblioteca personala la rang de cinste sau sa o recomanzi prietenilor, si implicit, s-o dai din mana in mana pana o citeste toata lumea.
O carte buna pentru mine poate sa fie una mediocra pentru tine, pentru ca suntem diferiti. Insa singura modalitate de a-ti da seama de asta este sa o citesti.
(sursa)
Ce este pentru tine o carte buna? Imi poti recomanda una?
11 comentarii
Foate frumos articolul, felicitari, Alina, sper din suflet sa castigi!!!!
VintageLook
Foarte bine spus si chiar e interesanta dilema de la final – eu am daruit majoritatea cartilor pe care le am (formatul tiparit), dar asa cum spuneai si tu – nu toti avem aceleasi gusturi si ceea ce consider eu o carte buna poate sa fie o 'mizerie' pentru altii; tin minte intrebarea dispretuitoare unei colege din facultate cand a vazut o carte pe care o citeam si ce prost m-a facut sa ma simt – a durat ceva pana sa-mi treaca si sa-mi dau seama ca fiecare are dreptul la propriile gusturi, opinii si are propriile adevaruri pe care le considera absolute 🙁
Nu pot sa-ti recomand o carte buna avand in vedere cele de mai sus, iti spun doar spre ce ma indrept eu acum – romanele istorice scrise de Philippa Gregory (am vazut serialul 'The White Queen", mi-a placut si vreau sa le citesc – uite un caz in care filmul/serialele indeamna la lectura :))
Un articol frumos, mult succes la concurs!
Foarte bine spus! Si o carte buna depinde si de momentul in care o citesti. Ceea ce ti se pare extraordinar la 13 ani si te marcheaza, ar putea sa nu mai fie la fel la 35 de ani. Eu imi aduc si acum aminte cu drag de Winnetou, Tai Pan, Shogun. M-au mai marcat cartile scrise de Sven Hassel. Poate pentru ca pana atunci stiam ca german = dusmani (in razboi, evident), iar citind cele scrise de Sven am avut o revelatie. Mi-au mai placut foarte mult si Changi sau Crima si pedeapsa. Sincer, sunt atat de multe carti bune, incat le-am pierdut sirul, dar cele citite in copilarie si adolescenta sunt cele care te marcheaza cel mai mult, cred eu.
Felicitari pentru articol!
Te invit pe tine şi pe cititoarele tale la primul meu GIVEAWAY:
http://damirapetrean.blogspot.ro/2013/09/my-first-giveaway.html
Vă aştept cu drag! Damira 🙂
mie mi-a placut mult:
“Proiectul Rosie” – Graeme Simsion, despre care am scris aici:
http://fructitza.wordpress.com/2013/08/19/proiectul-rosie-graeme-simsion/
bafta multa iti doresc!
Sunt de aceeasi parere cu tine. Pentru mine, o carte buna este cea pe care o citesc cu sufletul la gura, pe care nu o las din mana pana la ultima pagina si la care ma gandesc sa o recitesc cu drag. O carte buna este cea la care ma gandesc cu regret ca o termin de citit.
Eu citesc mult si variat, insa iti recomand cu toata inima Bernard Werber – Thanatonautii,se gaseste cam greu, dar mie mi-a raspuns la niste intrebari si a ridicat altele, evident :))
Alte carti interesante ar fi Oracolul (http://www.alina-anghel.com/2013/03/oracolul-valerio-massimo-manfredi.html) sau Cartea pierduta a vrajitoarelor (ma atrage partea asta intunecata cu vrajitoare, vampiri si alte creaturi ;)) – http://www.alina-anghel.com/2013/01/cartea-pierduta-vrajitoarelor-deborah.html
Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie. Cam asa sta treaba si cu cartile. Sunt total de acord cu tine… o carte buna e o carte pe care o traiesti. Pe care o simti. 🙂
Asa este, Dana!
E dificil sa definesti o carte buna! Cartile ce sut considerate bune de unii oameni, pot fi vazute ca detestabile de catre altii! Borges spunea ca daca simti ca o carte nu te prinde in mrejele sale, nu a fost scrisa pentru tine! Cred ca e un mod indiresc de a incerca sa clarifice acest subiect!
O recomandare?! Prima carte ce-mi bine in minte: Despre ploaie – Martin Page!
Felicitari pentru articol, m-a captivat! Mult succes, draga mea!
Pupicei!
Ilda
As putea spune ca anul acesta am citit o gramada de carti bune. Aceasta este parerea mea personala. Datorita unui serial-lying game (anulat din pacate), am descoperit seria de carti de sara shepard-jocul minciunii. In romania au aparut doar 3 volume, dar eu le-am gasit pe toate. Apoi m-a cucerit Lisa See, am citit Dragostea Florii de Bujor, Floarea de zapada si evantaiul secret si in cele din urma o amintesc aici si pe Lea Jacobson, Floare de bar, floare de noapte. Eu nu parcurg cartile intr-un timp foarte scurt, pentru ca se evapora misterul. Ma pasioneaza cultura japoneza si coreana si poate din aceasta cauza am citit genul acesta de carti. Lectura multa si placuta tuturor!