Cand adolescenta ta este marcata de muzica rock (si nu numai adolescenta, dar asta este o alta poveste), iar Guns N’ Roses se numara printre formatiile ascultate zilnic, nu poti sa nu citesti cartea scrisa de Duff McKagan, It’s So Easy… si alte minciuni. Recunoaste, ai ascultat cel putin de cateva ori November Rain, te-ai gandit cat de glam este viata lor si i-ai invidiat. Mi s-a intamplat si mie, este ceva firesc si normal.

 Unul dintre membrii fondatori ai trupelor Guns N’ Roses si Velvet Revolver, intrat in galeria Rock&Roll Hall of Fame, isi impartaseste povestea ascensiunii sale pana pe culmile succesului si celebritatii, lupta cu alcoolismul si dependenta de droguri, prabusirea si suferintele personale, pana la renastereasa din cenusa, ca o pasare Phoenix. 

In 1984, la varsta de douazeci de ani, Duff McKagan isi paraseste orasul natal, Seattle, pentru a-si urma chemarea muzicala, dar mai ales pentru a se distanta de avalansa ucigasa a heroinei, care-i decima pe cei mai apropiati prieteni, de pe scena locala a curentului punk. Dupa numai cateva saptamani petrecute in L.A., interval in care a dormit in masina, el raspunde unui anunt prin care cineva – care se identifica doar prin apelativul „Slash” – cauta un basist. La scurt timp dupa acest episod ia fiinta cea mai tare trupa din lume. Guns N’ Roses avea sa vanda peste 100 de milioane de albume in intreaga lume. 

In cartea It’s So Easy… si alte minciuni, Duff evoca traiectoria impresionanta a lui Guns, care a insemnat albume de platina, concerte cu bilete epuizate tinute pe stadioane si recunoastere la nivel mondial. Dar acel gen de glorie isi cere tributul, asa cum avea s-o faca in cele din urma nu doar cu Duff, ci si cu trupa insasi. In timp ce Guns dadea sa se destrame, Duff a simtit ca si zilele sale sunt numarate. Iminenta mortii, consecinta directa a alcoolismului, avea sa se dovedeasca insa recuperatoare, marcand punctul de cotitura care l-a plasat pe calea eliberarii de toxicomanie, punctata de optiuni personale neasteptate. Cu o voce cat se poate de onesta si purtand un timbru inimitabil, Duff – unul dintre cele mai inteligente si mai articulate personaje ale lumii rock-ului – il poarta pe cititor intr-o calatorie teribila, prin subteranele uneia dintre cele mai cunoscute trupe din istoria rock-and-roll, pana la iesirea la lumina. 

Duff McKagan a cantat la chitara bas in Guns N’ Roses timp de doisprezece ani, fiind coautorul multora dintre cele mai remarcabile piese ale trupei. A fondat formatia Velvet Revolver impreuna cu fostul sau coleg, Slash, si este frontman-ul Loaded, propria sa formatie. Locuieste in Seattle, Washington, impreuna cu sotia sa, Susan Holmes McKagan, super-model, si cu cele doua fiice ale lor.

Nu mi-as fi imaginat vreodata ca in spatele uneia dintre cele mai mari trupe rock au existat atatea probleme si situatii de criza. Duff povesteste intr-un ritm incitant, ce te face sa dai pagina dupa pagina, cum a luat nastere trupa Guns N’ Roses si cum a evoluat spre ceea ce stim cu totii, iar in paralel incearca sa isi depaseasca fricile si dependentele. 
Provenind dintr-o familie deloc instarita, a fost nevoit sa supravietuiasca cum putea: sa doarma in masina, sa manance ramen (fidea) si chiar sa se gandeasca ca ar putea sa esueze in cariera aleasa:

Un gand suparator a inceput sa-si faca loc in mintea mea, deja agitata: Nu cumva pe mine ma paste pericolul de a renunta la visul meu?

Oricine stie ca succesul nu vine peste noapte, dar Duff (pe numele lui real Michael Andrew McKagan) l-a simtit mai aproape cand l-a cunoscut pe Slash, viitorul lui coleg de trupa. Cu toate astea, pana sa ajunga la notorietatea pe care o stii a trecut mult timp.

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntau avea un nume simplu: droguri. Gaseau in droguri o eliberare a tuturor constrangerilor, probabil, din moment ce erau folosite de toata lumea. Viata li se rezuma la „traieste clipa”, alcool, sex si droguri. A fost o perioada extrem de dificila, iar Duff era familiarizat cu cu bautura si drogurile inca din clasa a sasea. Prima lui iubire a fost distrusa de heroina la 18 ani, iar la 23 de ani doi dintre cei mai buni prieteni mureau luand o supradoza.
Cu adevarat glam viata la Hollywood, nu-i asa? In 1985 deja bolile cu transmitere sexuala erau dominate de SIDA, iar trei dintre cei cinci componenti ai Guns N’ Roses erau consumatori de heroina. Daca trupa pornise ca o familie, iar cei cinci isi petreceau aproape 24 h impreuna), problemele personale ale fiecaruia incepusera sa o afecteze. Axl, vocalistul, avea oscilatii emotionale intense, marcate de perioade de energie incredibila, urmate de zile in care era depresiv si lipsea de la repetitii. Duff insusi suferea de atacuri de panica.

La doar 30 de ani este aproape la un pas de moarte, dupa ce i-a cedat pancreasul iar caile nazale ii erau distruse din cauza drogurilor. Este momentul in care constientizeaza ca primeste a doua sansa la viata si decide ca este cazul sa isi creeze un nou regim de viata, ce il ajuta sa puna capat viciilor care in inconjoara. In anii `80, Axl il prezenta pe scena drept „Duff McKagan, Regele Berilor”

El insusi se descrie Duff McKagan, regele berilor, viconte al vodcii, contele cocainei. Campionul lumii. Un prapadit. Imi place ca este lucid, isi cunoaste viciile si face orice sa le depaseasca. Chiar daca este al naibii de dificil.

Reuseste sa depaseasca aceasta lume obscura, gaseste forta sa mearga mai departe, sa se ocupe de pasiunea lui, muzica, are o familie minunata si o viata implinita. Poate fi incadrat cu brio ca un model de forta si determinare, o sursa de inspiratie pentru fiecare cititor.

Dincolo de povestea lui Duff, cartea este o incursiune in lumea rock a Americii, ofera foarte multe informatii despre multe celebritati si povestile lor, despre viata pe care o duceau aceste staruri rock, viata care se limita, de cele mai multe ori la petreceri cu sex, alcool si droguri, din cauza carora au murit o gramada.

It’s So Easy… si alte minciuni este o carte cursiva, scrisa fluent, intr-un limbaj accesibil si sincer, motiv pentru care poate fi citita la toate varstele. In special pentru iubitorii muzicii rock, cartea este una de colectie. Este o carte inspirationala, as putea spune, ce te face sa devii cea mai buna versiune a ta, sa treci peste toate greutatile si sa muncesti pana iti implinesti visul. Iar munca adevarata abia atunci incepe. Sa nu te dai batut si sa crezi in ceea ce iubesti.

It’s So Easy? Nu, dar cand reusesti satisfactia este imensa. Iti recomand cartea, pasionat de rock sau nu. E o lectie de viata, putere si sursa de inspiratie. Vei reconsidera viata ta si greutatile ei dupa ce vei parcurge cartea asta.

Cu drag,

Alina

S-ar putea să-ți mai placă

3 comentarii

Loredana 03 martie 2018 - 10:20 PM

Nu sunt fanul acestui gen de muzica, insa nu ai cum sa nu fi auzit de ei, sa nu cunosti cateva piese ale trupei. Cred ca multi din industria muzicala au astfel de probleme, dar nu toti vorbesc despre ele.
Mi-a placut recenzia ta si cum ai povestit despre carte.

Răspunde
Unknown 03 martie 2018 - 10:20 PM

Am citit-o si am fost foarte impresionata.

Răspunde
Valeria Chertes 03 martie 2018 - 10:20 PM

Multumim pentru recenzie.

Răspunde

Lasă un Comentariu

* Prin utilizarea acestui formular ești de acord cu stocarea și gestionarea anumitor date despre tine de către acest website.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest website folosește cookie-uri pentru a-ți îmbunătăți experiența de navigare. Presupun că ești de acord cu acest lucru, însă poți opta pentru dezactivarea lor dacă dorești. Acceptă Citește mai mult