Ce înseamnă, de fapt, să îmbătrânești sănătos? Am participat, la invitația organizatorilor, la Her Space Festival România 2026, un eveniment care a adus în prim-plan sănătatea femeilor, prevenția, menopauza, echilibrul și longevitatea.
Trăim într-o perioadă în care ni se vorbește constant despre cum să arătăm mai tinere. Creme anti-aging, suplimente, tratamente, proceduri și tot felul de promisiuni care ar trebui să ne ajute să ținem timpul pe loc.
Dar cât de des vorbim despre cum să fim sănătoase pe măsură ce înaintăm în vârstă?
Despre ce se întâmplă cu hormonii noștri, despre oboseala pe care am ajuns să o considerăm normală, despre somn, prevenție sau despre schimbările prin care trece corpul feminin?
Pe 10 octombrie am participat, la invitația organizatorilor, la prima zi a Her Space Festival România 2026, eveniment desfășurat la deGalben, în București, sub tema „Tinerețe fără bătrânețe?”.
Am descoperit programul și invitații încă din perioada în care am contribuit la promovarea festivalului, iar subiectele propuse mi s-au părut suficient de importante încât să merite un loc și aici, pe blog.
Nu vreau să transform articolul într-un rezumat al prezentărilor. Prefer să mă uit la temele din program, la întrebările pe care le ridică și la motivele pentru care cred că avem nevoie de mai multe astfel de conversații.
Ce este Her Space Festival România?
Her Space Festival România este un eveniment dedicat femeilor, care aduce împreună specialiști, cercetători, antreprenori și oameni cu experiențe de viață relevante, într-un spațiu dedicat educației, dialogului și schimbului de idei.
Ediția din 2026 s-a desfășurat pe 10 și 11 octombrie, la deGalben, în București, și a avut ca temă centrală „Tinerețe fără bătrânețe?”.
Un titlu care poate părea desprins dintr-o poveste, dar care deschide câteva întrebări cât se poate de actuale.
Ce înseamnă să îmbătrânești bine? Cât din sănătatea noastră depinde de genetică și cât de obiceiurile zilnice? Cum ne pregătim pentru schimbările hormonale? Și, poate cel mai important, cum facem să avem nu doar o viață mai lungă, ci și una mai bună?
Programul a abordat longevitatea din mai multe perspective: medicală, psihologică, socială și culturală.
Iar mie tocmai această abordare mi s-a părut interesantă. Pentru că sănătatea femeilor nu poate fi redusă la o dietă, câteva analize sau o rutină de skincare.
Perimenopauza și menopauza: schimbări despre care ar trebui să vorbim mai mult
Unul dintre subiectele importante ale primei zile a fost sănătatea hormonală.
Dr. Raluca Enciu, medic specialist obstetrică-ginecologie și doctor în științe medicale, a inclus în program prezentarea „Când ritmul se schimbă: corpul în perimenopauză și menopauză”.
Perimenopauza reprezintă perioada de tranziție către menopauză, în care fluctuațiile hormonale pot determina modificări ale ciclului menstrual, tulburări de somn, bufeuri, schimbări de dispoziție și alte simptome.
Deși este o etapă firească, experiența diferă de la o femeie la alta. Iar faptul că un proces este natural nu înseamnă că simptomele trebuie ignorate sau suportate fără ajutor.
Conferința a propus o discuție despre recunoașterea semnelor perimenopauzei, opțiunile de tratament și rolul terapiei hormonale, acolo unde aceasta este indicată medical.
Mi se pare important că astfel de subiecte ajung în spațiul public, mai ales într-o societate în care femeile sunt încurajate să vorbească despre cum să arate mai tinere, dar mult mai rar despre ce se întâmplă efectiv cu organismul lor.
Longevitatea și prevenția: ce ne pot spune analizele medicale?
O altă temă a programului a fost relația dintre analizele de laborator și evaluarea stării de sănătate.
Dr. Antoanela Curici, medic primar de medicină de laborator și director medical Synevo România, a venit cu o temă interesantă: „Ce spune sângele tău despre felul în care îmbătrânești”.
Subiectele au inclus markerii biologici asociați inflamației, sănătății metabolice și riscului cardiovascular, precum și importanța interpretării analizelor în contextul medical al fiecărei persoane.
Aici cred că merită subliniat un lucru: analizele nu sunt un concurs de valori perfecte și nici un instrument care poate prezice singur cât vom trăi.
Rezultatele trebuie interpretate de un medic, în funcție de istoricul medical, simptome și factorii individuali de risc.
Dar prevenția și monitorizarea adecvată pot contribui la identificarea unor probleme înainte ca acestea să devină mai greu de gestionat.
Și poate că ar trebui să privim analizele medicale mai puțin ca pe ceva ce facem doar când ne simțim rău și mai mult ca pe o componentă a îngrijirii sănătății pe termen lung.
Somnul, oboseala cronică și presiunea de a fi mereu productive
Recunosc că acesta este unul dintre subiectele care mi se par extrem de actuale.
Suntem mereu ocupate. Avem proiecte, responsabilități, obiective și liste interminabile cu lucruri de făcut.
Iar oboseala a devenit aproape un motiv de mândrie.
Dr. Cristina Goanță, medic primar ORL, a abordat în program legătura dintre somn, sănătate și longevitate, prin tema „Femei obosite, minți suprasolicitate”.
Somnul influențează funcționarea cognitivă, reglarea metabolică, imunitatea și sănătatea generală. Iar lipsa lui, mai ales atunci când devine cronică, nu este ceva ce putem compensa la nesfârșit cu încă o cafea.
Mi se pare interesant că vorbim atât de mult despre productivitate și atât de puțin despre recuperare.
Ne organizăm zilele în jurul lucrurilor pe care trebuie să le facem, dar câte dintre noi își organizează viața și în jurul odihnei?
Poate că una dintre cele mai importante investiții în longevitate nu este un produs nou, ci capacitatea de a ne respecta nevoile biologice.
De la burnout la wellbeing: cum ne recâștigăm energia?
Unul dintre atelierele incluse în prima zi a festivalului a fost „De la BURNOUT la WELLBEING – Redesign your energy, redesign your life”, susținut de Dr. Alina Epure, doctor în științe medicale în domeniul nutriției, biochimist și specialist în medicina stilului de viață.
Programul atelierului a propus o abordare integrată a sănătății, cu accent pe relația dintre stres, somn, alimentație, metabolism, hormoni, activitate fizică și nivelul de energie.
Mi se pare o temă relevantă, mai ales pentru femeile care jonglează constant între viața profesională, responsabilitățile personale și presiunea de a le face pe toate bine.
Am ajuns să considerăm normal să funcționăm permanent la capacitate maximă.
Să fim productive, disponibile, organizate, implicate și, eventual, să avem și energie pentru sport, viață socială și toate lucrurile care ne fac plăcere.
Dar a funcționa nu este același lucru cu a te simți bine.
Iar grija pentru sănătate nu ar trebui să înceapă abia atunci când organismul ne obligă să ne oprim.
Viața după cancer: prevenție, sănătate și reconstrucție
Her Space Festival România 2026 a inclus și subiecte care depășesc discuțiile obișnuite despre wellness.
Dr. Oana Cristina Voinea, medic specialist cardiolog și medic primar anatomopatolog, a adus în program tema relației dintre genetică, cardiologie și sănătatea persoanelor care au trecut printr-un diagnostic oncologic.
„Dincolo de cancer: genetica și cardiologia, împreună pentru o viață mai bună” a propus o discuție despre riscurile cardiovasculare asociate anumitor tratamente oncologice, evaluarea genetică și importanța monitorizării medicale personalizate.
Este un subiect important, pentru că îngrijirea medicală nu se încheie întotdeauna odată cu finalizarea tratamentului oncologic.
În aceeași direcție, Cosmina Grigore, fondatoarea Asociației Imunis și supraviețuitoare a cancerului, a adus în program perspectiva personală asupra vieții după diagnostic, feminității și reconstrucției identității.
Mi se pare valoros că festivalul a inclus atât perspectiva medicală, cât și experiența unei persoane care a trecut printr-o astfel de situație.
Pentru că, dincolo de investigații, tratamente și statistici, există oameni care încearcă să-și reconstruiască viața.
Ce drepturi avem ca paciente în sistemul public de sănătate?
Una dintre temele cu o componentă practică importantă a fost cea abordată de Sorana Stănescu, jurnalist independent specializat în sănătate și autoarea publicației „Foaia de observație”.
Conferința a vizat drepturile femeilor în sistemul public de sănătate, accesul la servicii medicale, rolul medicului de familie și informațiile pe care pacientele ar trebui să le cunoască.
Mi se pare una dintre cele mai utile direcții ale programului.
Vorbim mult despre importanța prevenției, dar pentru a avea grijă de sănătatea noastră trebuie să știm și la ce servicii avem acces, cum funcționează sistemul și ce întrebări să punem atunci când mergem la medic.
Informația corectă nu înlocuiește consultația medicală, dar ne poate ajuta să devenim paciente mai bine informate.
Tinerețea fără bătrânețe: între mit, cultură și realitate
Mi-a plăcut și faptul că festivalul a inclus o perspectivă culturală asupra îmbătrânirii.
Laura Jiga Iliescu, etnolog și cercetător, a propus o discuție despre mitul tinereții fără bătrânețe și despre felul în care cultura ne influențează percepția asupra corpului și vârstei.
Pentru că îmbătrânirea nu este doar un proces biologic. Este și unul social.
Ni se spune că trebuie să ne acceptăm vârsta, dar suntem înconjurate de mesaje care ne îndeamnă să ascundem orice semn al ei.
Ridurile trebuie estompate. Părul alb trebuie acoperit. Corpul trebuie să arate într-un anumit fel.
Și, de multe ori, presiunea aceasta este mai mare asupra femeilor.
Poate că ar trebui să discutăm mai mult despre cum ne raportăm la înaintarea în vârstă, nu doar despre cum încercăm să-i ascundem efectele.
A doua zi a festivalului: îmbătrânirea activă, conexiunile umane și curajul de a începe
Programul din 11 octombrie a completat perspectiva medicală cu teme sociale și povești personale.
Simona Stănescu, cercetător științific la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, a abordat provocările contemporane ale vârstei a treia, inclusiv izolarea socială, autonomia și politicile dedicate îmbătrânirii active.
Este o perspectivă care ne amintește că longevitatea nu depinde doar de alegerile individuale, ci și de comunitățile și sistemele de sprijin pe care le avem în jurul nostru.
Tot în program s-a regăsit Alina Donici, fondatoarea Artesana, cu o poveste despre curaj, autenticitate, vulnerabilitate și construirea unui business.
Deși am participat doar în prima zi, mi se pare important să includ și aceste teme, pentru că ele completează foarte bine mesajul festivalului.
O viață bună nu înseamnă doar sănătate fizică. Înseamnă și relații, autonomie, sens și capacitatea de a ne adapta la schimbările prin care trecem.
Cu ce am rămas după Her Space Festival România 2026?
Am participat în prima zi a evenimentului, iar pentru mine a fost și un prilej să mă gândesc la felul în care vorbim despre sănătate și înaintarea în vârstă.
Suntem foarte preocupate de ceea ce se vede.
De riduri, kilograme, piele, păr și toate schimbările pe care încercăm, într-un fel sau altul, să le controlăm.
Dar sănătatea înseamnă mult mai mult decât atât.
Înseamnă să înțelegem ce se întâmplă cu propriul corp, să nu ignorăm simptomele, să avem acces la specialiști și să luăm decizii informate.
Înseamnă și să acceptăm că nu putem controla totul. Că nu există o rutină perfectă, o dietă universală sau o soluție miraculoasă care să oprească îmbătrânirea.
Și că, uneori, grija pentru noi începe cu lucruri mai puțin spectaculoase decât cele promovate pe social media.
Un consult medical. Un somn mai bun. Mișcare adaptată posibilităților noastre. Mai puțin stres, atunci când putem influența acest lucru. Relații care ne fac bine.
Nu cred că trebuie să transformăm longevitatea într-o nouă competiție despre cine are cele mai sănătoase obiceiuri.
Cred, în schimb, că avem nevoie de mai multă educație medicală, mai multă prevenție și mai multe conversații în care femeile să poată vorbi deschis despre schimbările prin care trec.
Iar Her Space Festival România 2026 a creat un context pentru astfel de conversații.
Poate că tinerețea fără bătrânețe nu există. Dar șansa de a îmbătrâni mai bine merită toată atenția noastră.
Am participat la Her Space Festival România 2026 la invitația organizatorilor și am contribuit la promovarea evenimentului prin intermediul canalelor mele de social media, Facebook și Instagram. Articolul reflectă perspectiva mea asupra temelor din program și asupra participării la prima zi a festivalului.
Ți-ar plăcea să participi la edițiile viitoare?
Love,
Alina
1 comentariu