Schimbările climatice, temperaturile extreme și presiunea tot mai mare asupra resurselor naturale transformă accesul la apă potabilă într-o temă urgentă de politică publică. În România, discuția despre apă sigură și gratuită în spațiile publice nu mai este opțională – este necesară.
La nivel european, acest drept este susținut prin instrumente clare precum Directiva (UE) 2020/2184, Directiva Cadru Apă, inițiativa Right2Water și campania Water Wise EU.
Însă dincolo de documente și strategii, schimbarea reală începe atunci când societatea civilă acționează.
De la un incident critic la o campanie națională
În iunie 2024, o situație tensionată din Aeroportul Otopeni a adus problema accesului la apă potabilă în atenția publică. Timp de trei zile, pasagerii au fost expuși la temperaturi extreme, fără acces gratuit la apă, pe fondul unor defecțiuni ale sistemului de ventilație.
Acest moment a devenit catalizatorul pentru campania „Sete de Soluții”, inițiată de GEYC, organizație cu statut consultativ special la Consiliul Economic și Social al ONU (ECOSOC) din 2023.
Peste 50 de organizații au semnat o scrisoare deschisă prin care solicitau instalarea de fântâni cu apă potabilă în aeroport. Demersurile nu s-au oprit la nivel declarativ. Prin solicitări oficiale formulate în baza Legii 544/2001, dialogul cu Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a continuat constant.
Evoluția a fost una graduală:
În 2024, nu existau sume alocate în buget pentru asigurarea apei potabile destinate călătorilor.
În septembrie 2024, s-a comunicat intenția lansării unui proiect pilot pentru instalarea punctelor de apă.
În februarie 2025, CNAB se afla într-o fază avansată de obținere a autorizației pentru furnizarea apei din puțuri proprii pe platforma Otopeni.
În august 2025, documentația a fost depusă la Ministerul Transporturilor.
Începând cu 02.02.2026, CNAB a anunțat demararea montării a 14 stații de apă potabilă la Otopeni, plus alte două stații în Aeroportul Băneasa.
Un exemplu concret că presiunea civică, atunci când este susținută și documentată, produce rezultate.
Impactul real: mediu, sănătate publică și echitate
Dincolo de infrastructură, discuția despre apă gratuită are implicații majore.
Potrivit estimărilor GEYC, în 2024 peste 14 milioane de pasageri au tranzitat Aeroportul Otopeni. Dacă doar jumătate ar fi cumpărat o singură sticlă de apă, ar fi rezultat aproximativ 7 milioane de sticle de plastic – adică zeci de tone de deșeuri generate pentru o nevoie de bază.
Problema nu este doar ecologică.
GEYC a solicitat inclusiv date privind intervențiile medicale din aeroport, iar răspunsurile primite au indicat că deshidratarea se află printre cauzele frecvente ale stărilor de rău înregistrate în rândul pasagerilor.
Apa gratuită înseamnă, așadar:
→ mai puține deșeuri din plastic
→ risc redus de deshidratare
→ acces echitabil pentru categoriile vulnerabile
→ aliniere la standardele europene
România, în urma Europei
Conform cercetărilor GEYC, Aeroportul Otopeni era singurul aeroport principal dintr-o capitală europeană fără nicio sursă gratuită de apă potabilă pentru pasageri.
În multe state membre UE, apa de la robinet este potabilă aproape oriunde – în gări, restaurante, instituții publice. Deși în România există o lege care obligă localurile să ofere apă potabilă gratuită, aplicarea acesteia rămâne inconsistentă, iar controalele sunt rare.
Diferența nu ține de imposibilitate tehnică. Ține de prioritizare.
Următorul pas: gări, școli, muzee
Succesul de la Otopeni nu este finalul, ci începutul.
GEYC a lansat apelul pentru Ambasadorii „Sete de Soluții” 2026 în cadrul European Fellowship on Sustainable Development – un program dedicat tinerilor între 16 și 30 de ani care vor să ducă acest model în comunitățile lor.
Țintele următoare: gările din marile orașe, liceele și universitățile, muzeele, alte spații publice unde accesul la apă este limitat sau incert.
Accesul la apă potabilă sigură și gratuită în spațiile publice nu este doar o temă de mediu. Este o chestiune de echitate, sănătate publică și demnitate.
Iar generația tânără are astăzi instrumentele necesare pentru a transforma o problemă punctuală într-o schimbare sistemică.
Dacă ai între 16 și 30 de ani și crezi că sustenabilitatea înseamnă acțiune, nu doar discurs, programul „Sete de Soluții” poate fi punctul tău de plecare. Află mai multe pe site-ul GEYC.
1 comentariu