Cand m-am inscris in Spring SuperBlog 2013, mi-am stabilit niste obiective clare. M-am gandit, in primul rand, ca imi exersez scrisul, imi pun la treaba creierul si incerc sa dau dovada de cat mai multa creativitate. In al doilea rand, m-am gandit ca deadline-urile ma vor determina sa scriu la timp si asta s-a si intamplat, cu exceptia unei probe. Si am constatat ca deadline-urile ma ajuta si lucrez mult mai bine cu termene limita.
Am fost dezamagita, recunosc, de notarea primei probe, propusa de Farmec. Din punctul meu de vedere, s-a pus accent pe cine scrie mai bine advertoriale (sa nu zic pupat in fund) si nu am vazut sa se puncteze creativitatea si originalitatea. Nu pot sa spun ca am avut un articol de 100 de puncte, dar parca nici de 53 nu a fost. Nu m-am inscris pentru a castiga, ci pentru a-mi demonstra mie ca pot face fata unei provocari de asemenea anvergura. Dar sunt dezamagita si am continuat sa scriu pana la ultima proba doar pentru ca sunt ambitioasa si nu-mi place sa abandonez niciun proiect.
Asadar, nu-mi doresc sa fiu partener media pentru urmatorul SuperBlog. Nu neaparat ca ar fi un lucru rau in asta, doar ca nu este ceea ce imi place sa fac. Iar la mine pe blog se intampla doar ceea ce imi place mie.
*Articol scris pentru Spring Superblog 2013.
10 comentarii
Atat simt nevoia sa spun...
Ilda
Felicitari pentru ca ai dus pana la capat proiectul si toate bla-bla-urile cu 'important e sa participi ... '' de fapt important e cum participi si cu ce ramai dupa :)
Mie mi-au placut articolele scrise sincer, cu note personale, asa cum am citit la tine si la Federova, daca juriul a apreciat altfel ... pierderea lor :)